|
Title: Todica - VASILE ANDRU ep.2 (Sunetul Tarii Mele) View count: 2064 Rating: 5.0 (4 ratings) Description: VASILE ANDRU se afla astazi in acel spatiu unde se cere mai mult ca oricand restructurare, imbunatatire si eliberare - spiritul. MOŞ, VATRĂ, ŢARĂ -1 Termeni simbolici pentru originea şi continuitatea românească " Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile ce-l primesc", spunea cu multă dreptate marele nostru poet, Vasile Alecsandri. Între cuvintele preţioase şi legate în semnificaţie moştenite de la înaintaşii noştri se află şi moş, vatră, ţară. Moş este de origine traco-dacică şi înseamnă conform Dicţionarului explicativ al limbii române, "bărbat în vârstă".Şi în limba mai veche "înaintaş, strămoş", "bătrân dintr-un grup de oameni înrudiţi intre ei." "Oh!pădure tânără!Unde sunt moşii noştri?... Unde sunt părinţii noştri?" (B. Şt. Delavrancea, "Apus de soare") Într-o altă calitate, "moş" denumeşte însă si "proprietatea funciară", trecută unui urmaş din grup, potrivit regulii înrudirii".De aceea se şi spune că unei persoane îi revine "un moş" sau îi revin mai mulţi. Adică una sau mai multe părţi din proprietate, din moştenire, adică din "moşie". Cu timpul înţelesul de"moşie" a devenit sinonim cu "pământ strămoşesc", "patrie". "N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!" (M. Eminescu, "Scrisoarea 3") Moşii şi strămoşii au făcut din noi, de-a lungul istoriei "moşneni", adică "ţărani liberi", răzeşi, posesori în devălmăşie a unei proprietăţi de pământ moştenite de la un strămoş comun. Acestora le datorăm conştiinţa că tot ceea ce avem mai bun de la ei e o "moştenire" ce trebuie păstrată, apărată, şi transmisă celor ce, noi înşine, le vom deveni strămoşi. "Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan...că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi-a urmaşilor voştri, în veacul vecilor." (B. Şt. Delavrancea- "Apus de soare" ) În tradiţiile populare există şi o sărbătoare laică, "sâmbăta moşilor".Ea nu este doar o sâmbătă a morţilor ci o sărbătoare de pomenire a moşilor, strămoşilor, a tuturor înaintaşilor ştiuţi şi neştiuţi, până la izvoarele neamului, e o sărbătoare a rădăcinilor.În acea sâmbată a moşilor de vară sau de iarnă, pentru pomenire, se oferă mâncare în vase de lut ca străchini, ulcele de moşi, se pun linguri de lemn şi lumânări aprinse.Din timpuri străvechi, tradiţia a generat un târg al olarilor, al moşilor, prezent peste tot cuprinsul ţării.În Bucureşti există şi un drum, Calea Moşilor ce ducea spre târgul moşilor. Unii cercetători sunt de părere că acest ritual peste care s-a altoit mai târziu cel creştin, are rădăcini străvechi şi că ar fi fost practicat chiar de regele dac Decebal, care-l moştenise de la strămoşii săi. "Decebalus per Scorilo", inscripţii de pe un vas de lut, par să susţină acest lucru şi să ateste luxul pe care si l-a permis regele de a lăsa o inscripţie întru pomenirea tatălui său. De la termenul "moş" au mai derivat ulterior şi alte cuvinte încărcate cu bogate semnificaţii: moşneag, moşier, moştenitor etc. Din totdeauna moşii şi familiile lor au fost puternic legate de vatra strămoşească, cuvânt tot de origine traco-dacică ce înseamnă astăzi "platforma înălţată în tinda caselor ţărăneşti pe care se face focul pentru a pregăti mâncarea." "De cealaltă parte a mesei, lângă vatră, jumătate întoarsă spre străchinile şi oalele cu mâncare de pe foc, stătea întotdeauna "Costin Moromete..." (M. Preda, "Moromeţii", volumul 1) Acest cuvânt s-a cimentat, cu timpul, in expresiile: • "a îmbătrâni în vatră" = a rămâne fată bătrână; • "a cădea cuiva în vatră" = oaspete nepoftit; • "a lăsa la vatră" = a se elibera din armată; • "vatra satului" = porţiune de teren pe care se întinde satul. "Humuleştii..., sat mare şi vessel, împărţit în trei părţi; care se ştiu tot de una : Vatra Satului, Delenii şi Bejenii ." (I. Creangă, "Amintiri din copilărie" ) (Profesor, Diaconu Georgeta, Vaslui, Ianuarie 2008) Tags: invatator, educator, cercetator, sapiential, isihast, Author: inonebt |
